Daca nu incetezi sa mai tragi de tine, sa te invinovatesti pentru ca aparent nu esti perseverent, esti foarte aproape de a muri de epuizare. Nu glumesc! Au existat cazuri de oameni care au patit-o din aceasta cauza. Nu rezolvi nimic cu invinovatirea, doar ajungi sa ai o parere si mai proasta despre tine. Daca vezi ca un lucru nu-ti face bine, atunci renunta la el. Intotdeauna va exista o strategie potrivita si pentru tine pentru a face ca lucrurile sa mearga, iar aceasta strategie este una personala.
Eu am incercat sa ma tin de un program strict, iar dupa o saptamana organismul meu mi-a spus: ”Daca nu te opresti tu din proprie initiativa, te fac eu sa te opresti!”. Urmarea a fost o febra mare care m-a tinut 2 zile. Doua zile pentru ca atunci cand am vazut ca scade in prima zi, imediat m-am apucat sa fac ceva, „ca sa nu pierd timpul” (bineinteles ca ma invinovateam pentru starea in care eram). Urmarea? Mi-a crescut febra si mai tare.
Tabele cu programul zilnic pe care sa-l respect cu strictete, note pentru indeplinirea activitatilor…toate astea contribuie la starea de invinovatire, iar eu vroiam sa-mi asum responsabilitatea pentru viata mea si nu sa ma afund intr-un ocean de vinovatie. Asa ca raman la stilul meu personal. Am un program flexibil, care aparent este un haos pentru cineva care priveste din interior. Insa daca privesti de sus, vei vedea ca intr-adevar exista evolutie, exista un tipar pe care il urmez, si nu este deloc dezorganizat. Pur si simplu nu este strict la modul la care suntem obisnuiti sa privim strictetea, ci este strict la modul flexibil. Poate ti se va parea ca nu lucrez constant la ceva anume, dar daca privesti lucrurile pentru o perioada mai lunga de timp, vei observa ca totusi sunt perseverenta, insa in felul meu.
Asa ca nu te invinovati ca nu poti sa respecti un program fix, asta se numeste flexibilitate.
Faptul ca te plictisesti repede inseamna ca trebuie sa schimbi activitatile cat mai des, sa jonglezi cu ele. Astazi faci ceva, maine altceva, uneori chiar in aceeasi zi e bine sa ai mai multe activitati diferite, iar peste ceva timp te reintorci la primele. Daca te-ai axa doar pe o singura activitate si o faci doar pe aceea, zi de zi, atunci ajungi la suprasaturatie si vei cauta altceva. Pur si simplu vei simti ca nu mai poti, ca nu mai rezisti in felul asta. Iar asta se poate intampla chiar atunci cand faci pauze regulate pe parcursul desfasurarii activitatii. Poti la un moment dat sa simti chiar ca urasti activitatea respectiva, iar asta se intampla din cauza ca ai facut prea mult timp doar acel lucru. Plus ca te vei simti vinovat ca nu reusesti sa fii constant intr-o anumita activitate.
E acelasi lucru ca atunci cand mananci zi de zi aceeasi mancare si nu faci nici o schimbare. La un moment dat vei fi satul pana peste cap de acea mancare. De aceea trebuie sa o schimbi cu un alt fel, tocmai pentru a nu ajunge in acea situatie in care nici nu mai poti sau auzi pomenindu-se de acea mancare. S-ar putea ca numai gandul la ea sa-ti provoace sila. Exact acelasi lucru se intampla si in cazul activitatilor facute in exces.
Schimba activitatea inainte de a te satura de ea si vei vedea o schimbare. Nu mai actiona in functie de cat de vinovat te simti pentru ca nu ai facut ceva anume.
Ai curajul sa faci ceva pentru tine?
Ai curajul sa ai grija de tine si sa nu mai tragi de tine asemeni unui animal de povara?
Poate vei realiza ca nu reusesti sa faci mai mult atunci cand te suprasoliciti. Poate vei realiza ca in felul asta nu castigi timp, ci dimpotriva pierzi timp, caci la un moment dat vei cadea de epuizare si atunci va trebui o vreme sa te odihnesti pentru a-ti putea reface fortele. Iar aceasta perioada poate fi una de lunga durata. Eu stiu pentru ca am trecut pe acolo de nenumarate ori.
Citeam anumite materiale de dezvoltare personala, care, potrivit stilului american, erau agresive si care incurajau acest gen de autodistrugere pe motiv ca esti lenes si nu tragi destul de tine. Intra-adevar e bine sa iti tii promisiunile pe care ti le faci tie insuti, insa nu iti promite mai mult decat poti la un moment dat pentru ca asta te duce la starea de vinovatie. Te vei simti prost ca nu faci destul de mult. Insa tot ce trebuie sa faci este sa vezi binele in tot ceea ce esti tu ca persoana si sa te accepti asa cum esti. Cu totii avem defecte, insa a ne invinovati ca nu suntem perfecti este o mare greseala.
Stii ce am realizat? Ca exista un timp pentru orice si ca toate se vor intampla la timpul lor si nici un minut mai devreme. Solutia este sa ai rabdare, multa rabdare, pe care poate de multe ori o vei pierde, insa atunci cand se va intampla asta poate iti vei aduce aminte ca ai tot timpul din lume. Vorba unui prieten de-al meu: „Se va intampla cand se va intampla!”
Fa ceea ce-ti place mereu si nu te mai obliga sa fii la nivelul la care se asteapta ceilalti sa fii. Tu esti tu si nu mai este altul ca tine!
Indrazneste sa fii unic!
Astept comentariile tale,
Cu drag,
Sabina
P.S. Daca ti-a placut articolul, da-mi un share.
daca ti-a placut click aici